Fettuccine toscane cu dovlecei carbonara

Am avut o saptamana foarte grea, mult de lucru si am asteptat sa vina vacanta. Luni plecam la Varatec si sper sa regasim macar o parte din atmosfera linistita si serena din 2003. Vom sta ca si atunci in gazda la maicile din sat. Cele mai multe curti si case sunt minunate, cu flori de toate culorile, verdeata si multa liniste.

O sa si mancam acolo, tin minte niste chiftelute de bureti si niste borsuri delicioase. Atunci am nimerit in postul de dinainte de Sf. Maria. Mai pregatesc maicile tot felul de dulceturi si bunatati si astept sa le incercam. In apropiere sunt niste dealuri si o padure (cel putin sper ca mai sunt) pe unde te poti plimba in liniste. 
O sa fotografiez bunatatile simple pe care le voi savura in vacanta si o sa va povestesc despre ele cand revin, dupa 1 august.

Zilele acestea am fost nevoita sa pregatesc numai mancaruri rapide. Am avut o multime de lucruri de finalizat inainte de plecare si mai avem inca de facut bagajele. Drept care la pranz am pregatit o reteta rapida de paste, care era pe cutia de Barilla - Fettucine Toscane.

Reteta este foarte usoara:
- 250 g Barilla Fettucine Toscane (eu de obicei adaptez la pastele pe care le am, dar este adevarat ca acest tip de paste se potriveste foarte bine cu sosul)
- 250 g zucchini sau dovlecei (eu doar dovlecei am gasit in apropiere)
- 3 galbenusuri
- 1 borcanas de smantana (cca. 100 g)
- 30 g branza Pecorino (eu am pus parmezan)
- 2 linguri de ulei de masline
- sare si piper.

Se fierb pastele al dente, in cazul de fata  le-am fiert 6 minute. Separat se pune uleiul de masline in tigaie si cand se incinge se calesc dovleceii taiati pe lungime (cca.3 minute), se adauga sare si piper. Am pus si 1 catel mic de usturoi taiat mic. Galbenusurile se bat intr-un bol, se amesteca cu smantana si parmezanul si se adauga apoi peste dovlecei, dupa ce in prealabil ati dat focul la minim. Amestecati timp de 1 minut si apoi adaugati pastele strecurate si amestecati totul. Eu am adaugat la final frunze proaspete de busuioc si putin Ulei de masline aromat.
Le recomand cu caldura. Se fac usor si sunt foarte gustoase!

Peste in crusta de sare cu garnitura de legume

 

Astazi nu am inovat ci doar am repetat un meniu simplu. L-am descris si aici Meniu de sarbatoare.

Diferenta este ca la garnitura am pregatit alte tipuri de legume. Am combinat legume de diferite tipuri (din acelea congelate). Am taiat 1 ceapa si jumatate, 1 ardei gras, 1 punga de legume cu morcovi mici, mazare, pastai verzi si conopida, cateva bucati mai mari de broccoli si o cantitate destul de serioasa de boabe de mazare. Le-am calit un pic, apoi le-am amestecat cu 1 lingura de branza de vaci, am ras peste 1 bucata de cca 250 de g de telemea si am mai pus 3 oua batute, am amestecat si turnat totul intr-un vas Jena uns cu unt. Le-am tinut la cuptor cam 1 ora si jumatate, parca nu se mai faceau. Este drept ca am avut in acelasi timp si pestele si le tot roteam, una sus, alta jos.

Garnitura este o varianta destul de grabita a celei descrise la linkul de mai sus. Pot spune ca prima varianta este mai fina dar cea de astazi necesita mai putin timp de pregatire inainte de cuptor, este pentru zilele in care nu apucati sa gatiti in liniste.

Astazi parca si cuptorul a mers mai lent si la noi in casa toata lumea tipa de foame. Drept care am dat focul mai tare si le-am fortat destul de mult sa se faca. Totul a iesit foarte bun si a fost apreciat prin liniste deplina (toata lumea manca).

Am reusit sa fotografiez etapele pentru pestele in crusta de sare, deci daca va tenteaza va invit sa incercati. Prefer aceasta varianta retetelor traditionale si am o mare voluptate sa il decojesc apoi si sa-l transfer pe alt platou.

 

 

 

       

Supa de rosii

Supa de rosii, cand este bine facuta, mi se pare una dintre cele mai bune si vitaminizante. Aveam cam 1 kg si jumatate de rosii dintr-un soi care nu era foarte bun pentru salata. Asa ca le-am crestat, am pus apa fiarta peste ele si le-am lasat sa fiarba un pic, ca sa se inmoiae. Apoi le-am pasat manual (prin sita) pentru ca nu am un pasator care sa separe cojile si semintele. Am in plan sa-mi achizitionez unul. A mers destul de usor.
Separat am pus la fiert 2 morcovi, 1 radacina de patrunjel, jumatate de telina, 2 cartofi, 1 ceapa. Dupa o vreme am adaugat o mana de orez. Dupa ce s-au fiert le-am dat deoparte.

Peste rosiile pasate am pus legumele fierte si orezul iar zeama in care au fiert eu am adaugat-o aproape pe toata. Depinde cat de groasa vreti sa fie supa in final. Am lasat-o la foc mic si a mai fiert vreo 15 min, dupa care am adaugat patrunjelul taiat fin si cateva frunzulite de oregano (proaspete). Putin ulei de masline, sare si piper. Nu stiu daca este o reteta de supa de rosii traditionala insa a iesit foarte gustoasa si aromata, de la ierburi.

Ulei de masline aromat

Ceva ce nu am mai facut de multa vreme, foarte simplu de pregatit si care poate fi folosit in salate de tot felul sau chiar pe paine proaspata sau prajita.

Rozmarinul pe care l-am pus in ghiveci nu s-a prins si atunci am salvat ce se mai putea. Am taiat singurul fir supravietuitor, l-am spalat si sters cu un servetel si apoi l-am strecurat in sticla. Am mai pus 2 fire de cimbrisor, 3 catei de usturoi, 3 frunzulite de dafin si tot felul de condimente boabe - ienibahar, piper, mustar. Peste ele am turnat ulei de masline extravirgin. In cateva zile incepe sa prinda o aroma foarte placuta si in acelasi timp ofera si o placere estetica deosebita cand il pui pe masa.
Pe curand, A.

Bruschette cu rosii si busuioc

Pentru seara am vrut sa evit total folosirea aragazului - din cauza caldurii teribile din Bucuresti. Am pregatit bruschette cu rosii si busuioc. Sunt atat de simple de facut si nemaipomenit de gustoase!
Am taiat 2 rosii in cubulete mici, 3 catei de usturoi (de la care am scos miezul - aceea este partea mai problematica pentru cei cu stomac mai sensibil) pe care i-am maruntit, apoi cateva frunzulite de busuioc proaspat. Mi-am pus de curand busuioc, oregano si rozmarin in ghiveci si le tin pe balcon. Placerea este foarte mare sa te duci sa iei cateva frunzulite proaspete, sa le speli si sa le pui in mancare. Aroma nu se poate compara cu variantele lor uscate sau din plic. Am adaugat putina sare si piper si ulei de masline. Am prajit cateva feliute de bagheta si au fost absolut delicioase.

Paste carbonara

La pranz am pregatit paste cu sos carbonara: sunca sau kaiser (in functie de cum stati cu colesterolul :-) taiat patratele si perpelit in tigaie pana prinde putina culoare. Dau focul mic si adaug un borcanas mic de smantana (15% grasime) amestecat cu 2 galbenusuri. Se amesteca si se lasa sa dea cateva clocote. Daca nu se leaga puteti pune foarte putina faina, aproape cum ati pudra sare si sosul iese mai legat.
Pastele fierte separat le strecurati imediat dupa ce au fiert si dati peste ele un mic jet de apa rece apoi le scurgeti din nou. Le adaugati peste sos in tigaie si amestecati. Se fac foarte usor si sunt apreciate de toata lumea. Fotografia nu este foarte apetisanta, ar fi trebuit un contrast - o frunzulita ceva, insa m-am grabit.

Omleta cu ardei gras, verdeata si garnitura de salata verde

Astazi cand am venit din parc am fost intampinata acasa de o aroma de omleta cu tot felul de bunatati - socrii mei erau la masa. Drept care grija mea pentru colesterol a fost abandonata si m-am repezit sa execut ceva asemanator.

Mananc rar oua dar atunci cand se intampla parca par cu atat mai bune!
Am taiat 1 ardei gras, 3 fire de ceapa verde si un cateva fire de patrunjel. Am avut si o felie de sunca cruda pe care am facut-o bucatele. Am pus totul la calit in tigaie. Am batut 4 oua (pentru 2 persoane, nu le-am mancat singura pe toate :-) si le-am turnat peste. Inca nu sunt atat de savanta incat sa reusesc sa intorc omleta perfect, asa ca am intors-o pe bucatele.

Am pregatit langa o salata verde cu rosii, putin ulei de masline, sare si piper si cateva seminte de susan.

A fost o masa de seara mai consistenta, dar foarte gustoasa.

La desert ne-am delectat cu o specialitate de ciocolata primita de la niste prieteni din Graz - Confiserie Heindl Wien. Fiecare disc de ciocolata avea pe staniol un medalion cu Grazer Uhrturm, turnul cunoscut al unui castel din Graz. Bun si fin!

Mancarica cu pui, mazare si cartofi

Acesta este genul de mancare care ii place baietelului meu - mancare care sa aiba un sosulet, carnita, cartofi, ceapa si marar. Cu aceste ingrediente poti face tot felul de combinatii insa astazi m-am oprit la un fel de combinatie intre mancarica de cartofi si cea de mazare.

Este foarte simplu de facut. Am taiat mic 2 cepe verzi (cu partea alba mai mare) si jumatate de ardei capia si am mai pus 2 cartofi de marime medie, taiati cubulete. Am calit totul in ulei in care am pus si putina apa, apoi am pus capacul si am mai lasat sa se patrunda legumele. In acest timp am deschis o conserva mare de mazare (eu am cumparat Bonduelle - este destul de frageda si se fierbe repede) si cand am vazut ca s-au patruns cartofii am adaugat si mazarea. Apoi am pus 1 lingura de amestec de legume uscate si 1-2 linguri de bulion. Am adaugat apa fiarta cam pana la 2/3 din nivelul amestecului de legume - sa aiba sos dar sa nu iasa ca o supa :-)
Separat am fiert cateva bucati de piept de pui pe care le-am pus in mancare, inainte de final.
Am mai lasat putin sa fiarba, am tocat mararul fin, l-am adaugat si am pus capacul. A fost foarte apreciata. Este o mancare usoara, dulce si aromata de la mazare, ardei capia, marar.

Salata Tabbouleh - varianta mea

Tabbouleh (Arabic: تبولة‎; also tabouleh or tab(b)ouli) is a Levantine salad traditionally made of bulgur, finely chopped parsley and mint, tomato and spring onion, seasoned with lemon juice and olive oil.



Am mancat aceasta salata la restaurante libaneze si diferenta fata de cea pe care o pregatesc eu este ca are bulgur si menta. Stiu ca se poate gasi bulgur si in Bucuresti dar recunosc ca nu am aprofundat problema. L-am vazut doar in salate, asa ca nu stiu cum este comercializat. Tot de pe wikipedia: Bulgur (also bulghur or burghul) is a cereal food made from several different wheat species, most often from durum wheat. Its use is most common in Middle Eastern cuisine, Turkey, Greece, Armenia and Bulgaria.

Varianta mea este foarte simpla: 1 legatura mare de patrunjel, doua rosii, ulei de masline, lamaie din belsug, sare si piper si cateva seminte de susan pe deasupra. In mod obisnuit cantitatea de patrunjel trebuie sa fie mai mare decat cea de rosii. Este o salata foarte racoritoare, ca sa nu mai vorbesc de vitaminele pe care le contine.

Salata cu macrou afumat (batog)

O salata simpla si usoara. Am pus salata verde, doua rosii, bucati de macrou afumat (batog), masline, seminte de susan, putina lamaie si cativa stropi de aceto balsamico.
In prealabil am desarat macroul care parea compromis din cauza sarii in exces. Am observat ca de cate ori cumparam peste afumat ambalat este ori crud ori prea sarat. Cel luat de la pescarie sau de la Metro a fost nemaipomenit.
O salata care se pregateste rapid si este foarte buna si sanatoasa!

Briose in doua culori - cu miere de albine in loc de zahar

Astazi am vrut sa-mi iau revansa. Ma simteam destul de neimplinita dupa esecul culinar de ieri. Dupa ce am facut prajitura cu cacao (ultimul post de pe site) m-am tot gandit cum sa fac prajituri cu cat mai putin zahar. Si astazi am facut o varianta cu miere, in forme de briose.

Sincera sa fiu, la prajitura cu cacao mi-a placut textura si faptul ca se pregatea foarte usor compozitia. In concluzie am pus urmatoarele:

- 3 oua

- 1 cana de faina

- cca. 3 linguri pline de miere (mierea pe care o am este mai densa, nu din aceea lichida si de aceea am aproximat cu lingura)

- cca. 2 linguri pline de smantana (eu nu am avut si am pus branza degresata)

- 1 praf de copt ‘stins’ cu lamaie

- o felie de unt de vreo 2 cm (taiata cubulete si topita in bain-marie), aprox. 30 g

- aroma de coaja de lamaie cu zahar (v-am spus ca am pregatit un amestec la frigider)

- vreo 4 cuisoare, 1 lingurita de scortisoara, un varf de cutit de cardamom (genul de condimente pentru turta dulce sau vin fiert)

Am amestecat toate ingredientele in afara de faina, pe care am pus-o la sfarsit si apoi am omogenizat totul. Am mai adaugat putina faina – compozitia trebuie sa fie ca o smantana groasa (cine a facut briose – cam aceeasi consistenta).

Am turnat in forme cam pana la jumatate si vreo cateva le-am lasat goale. Am adaugat la restul de compozitie 1 lingura plina de cacao si am amestecat bine. Am umplut formele goale (pentru briose simple cu cacao) si peste celelalte am mai adaugat cate putin, pana s-au umplut cam ¾ din forme.

Le-am pus la cuptor la 180 grade pentru jumatate de ora. Dupa vreo 30 de minute le-am scos si le-am pus pe deasupra cateva stafide (m-am gandit ca daca le-as pus de la inceput s-ar fi dus la fundul formei) si le-am bagat la loc. Am incercat cu scobitoare si am mai adaugat 5 minute. Deci, in total 35 de minute, dupa performantele cuptorului meu. De data aceasta au iesit foarte bune si moderat de dulci, ceea ce am apreciat in mod special.

Le-as numi briose in doua culori.

Rateu :-) Clafoutis cu cirese

De vreo saptamana m-a tot bantuit dorinta de a pregati Clafoutis cu cirese – o reteta frantuzeasca de prajitura cu cirese. Se poate face si varianta sarata, cu rosii sau alte legume. M-am documentat in acest sens pe tot felul de site-uri frantuzesti si romanesti. Mai intai am gasit o reteta care arata bine pe blogul Invat sa gatesc (http://invatsagatesc.blogspot.com/2011/06/cirese.html). Nu mai stiu exact ce nu am inteles dar apoi am gasit pe un site frantuzesc o reteta care parea destul de simpla.

Ieri am trecut la treaba. Mi s-a parut un pic dubios ca nu pomenea de praf de copt dar m-am gandit ca poate este vreun secret frantuzesc :-) Ei bine, prajitura nu a crescut deloc. Mi-am dat seama ca nu s-a copt pentru ca am tot incercat cu o scobitoare si compozitia inca se lipea de ea chiar dupa vreo ora.

Arata destul de bine cand am scos-o, am si pudrat-o, dupa cum puteti vedea in imagine (doar jumatate pentru ca unii membrii din familia mea vor cu zahar, altii fara).

 

As fi putut sa mint si sa spun ca a fost foarte gustoasa dar am zis ca trebuie sa imi asum si rateurile. Umbra si anonimatul internetului pot ascunde foarte multe. Cu toate acestea eu prefer sa fiu sincera. Drept urmare, dupa ce am ‘pescuit’ cu sotul meu doar ciresele si crusta – care erau foarte gustoase, am fotografiat ramasitele prajiturii. Arata foarte trist, dupa cum puteti vedea si singuri. Culoarea mai inchisa a aluatului era asa si din cauza ca in compozitie era scortisoara.

Daca ati facut vreodata ceva asemanator m-ar interesa care ar fi motivul pentru care nu a crescut.

Recomandare culturala

Mi-a fost dor sa mai postez ceva nou dar nu am apucat sa pregatesc decat lucruri simple si frugale atat din cauza ca am tot fost ocupata dar si din cauza caldurii.

Daca sunteti in Bucuresti va sfatuiesc sa mergeti la Muzeul Taranului Roman la expozitia artistului austriac Manfred Willman. Expozitia se cheama “La tara” si este prezentata in Sala de Oaspeti a muzeului. Fotografiile sunt realizate intre anii ’81-’93 la casa artistului de la tara, din sudul provinciei austriace Stiria.

Gama de subiecte este larga dar anumite motive reapar, cu insistenta – oameni care indeplinesc diverse treburi zilnice la ferma, care lucreaza, se spala, sarbatoresc, joaca carti – sau alte aspecte si detalii de la tara: animale, bucatarii, mese cu mancare, ramasite de mancare, peisaje.

Sunt multe imagini frumoase si apropos de mancare, anumite imagini ilustreaza asa de bine mancarurile simple de la tara, pregatirea aluatului pentru paine, etc. Atasez cateva imagini din expozitie si va recomand calduros sa mergeti sa o vedeti. 

 

Prajitura cu cacao

Vineri seara am fost la aniversarea unui prieten si pe langa multe bunatati am gustat un fel de prajitura care mi s-a parut foarte buna la gust. Acolo era coapta sub forma de colac si era glazurata si decorata cu niste bilute colorate - erau si copii invitati.

Este foarte simpla de facut: se pun toate ingredientele in afara de faina, care se adauga ultima. Adica: 1 cana de zahar, 3 oua, 1/3 pachet de unt (la temperatura camerei, taiat bucatele), 2-3 linguri de smantana, 1/3 cana cacao, 1 praf de copt. Se amesteca cu mixerul.Apoi se adauga 1 cana de faina. Am dat forma cu putin ulei si am tapetat-o cu faina.
La sfarsit am adaugat cateva bucatele de rahat pentru ca asta aveam in casa. Dar puteti adauga stafide sau fructe confiate.
Am turnat compozitia in forma si am pus-o la cuptor la 170 de grade. Cred ca in total a stat cam 1 ora. Am incercat-o de vreo doua ori cu un bat de frigaruie, sa vad daca se lipeste compozitia de el. Cand nu s-a mai lipit am scos forma si am lasat prajitura sa se raceasca. Apoi am facut niste desene (nu foarte reusite :-) cu putina grazura pe deasupra.

A crescut frumos, are o textura foarte placuta si este foarte gustos. Din cauza cantitatii destul de mare de cacao ai senzatia ca are ciocolata topita incorporata in compozitie. Aproape ca s-a terminat, asa de bun a fost.

Gustare usoara, de vara - macrou, sparanghel si salata cu branza feta

Ieri am fost in vizita la o prietena si am pranzit acolo. Ma conversez cu ea pe teme culinare, amandoua suntem pasionate de mancare si pofticioase. De curand a fost in Grecia si gustarea de ieri a fost influentata de acest fapt. Deci o salata cu branza feta, macrou afumat si sparanghel 'tras' in unt. Simplu si delicios!

Salata de rosii cu ardei gras si ceapa verde - toate legumele taiate mari, bucati de branza feta si pe deasupra putin ulei de masline. Sparanghelul (un pic de tot oparit) sau direct calit in unt topit (dar nu mult ca sa nu se amarasca - 2, 3 min). Macroul era cumparat de la pescarie si era perfect. De cate ori cumpar de la supermarket, ambalat, fie este prea sarat, fie este crud, etc.
A fost foarte simplu si gustos!

Iar aici o floare din gradina prietenei mele, pasionata de flori si gradinarit: