Sandviciuri calde cu legume

Ne-am cumparat de curand un aparat pentru facut sandviciuri calde si astazi am vrut sa testez daca merge sa folosesc ceva legume in loc de paine (in dorinta mea de a manca cat mai putina paine). Astazi am incercat urmatoarele variante: intre doua felii de dovlecel taiate nu foarte gros am pus cateva bucatele de prosciutto crudo, cateva bucatele de masline (decojite de pe sambure) si doua felii subtirele de cascaval iar intre 2 bucati de ardei gras am pus cate o rondea de ceapa, aceeasi sunculita, bucatele de masline si cascaval. Am incalzit aparatul si am pus inauntru sandviciurile. Cand le-am scos am mai adaugat putin ulei de masline, sare de mare si piper inauntru sanviciurilor si pe dovlecei am pus putin aceto balsamico (din pacate fotografia am facut-o inainte). A fost foarte interesant si o sa mai incerc si alte variante.

Uscatele

Astazi mi-a fost pofta sa fac uscatele (o reteta pe care o face matusa mea de la Braila). Am prelucrat un pic reteta si iata ce am folosit:
- 2 oua
- 3 linguri zahar
- 1 lingura cu varf margarina sau unt (masurata cand untul sau margarina sunt mai moi, dar nu topite)
- 1 varf de lingurita de bicarbonat
- putina drojdie proaspata (cca 10 g) diluata in aprox. 50-70 ml apa calduta
- faina, cat cuprinde.

Cu aceastea se prepara un aluat, daca este prea tare mai puneti un pic de apa calduta. Am lasat aluatul la crescut cca.30 de minute, apoi am intins foaia (nu foarte subtire - 3-4 mm), am taiat fasii pe lungime (latimea lor de aprox. 4 cm) si apoi le-am scurtat taind pe diagonala. In final erau dreptunghiuri sau romburi (daca taiati inclinat) de aprox. 4 x 12 cm, crestate pe mijloc. Se ia un colt si se introduce prin crestatura din mijloc si rezulta un fel de fundita. Se pune in tigaie ulei (destul de generos) si se incinge apoi se pun uscatelele la prajit. Va recomand sa stati langa ele pentru ca in uleiul incins se coc intr-o clipa. De aceea este bine ca dupa ce se incinge uleiul sa dati focul la mediu. Se intorc pe ambele parti si apoi se scot pe o farfurie pe care s-au pus servetele de hartie (pentru surplusul de ulei). Apoi se aseaza pe un platou si se pune pe deasupra zahar pudra. Au gustul unui desert simplu si gustos, fara pretentii. Imi plac mai mult decat gogosile si mi-aduc aminte de copilarie.

 

Mancare delicioasa de telina, cu prosciutto crudo

 

Acesta este un fel de mancare absolut delicios, inventat de mama. De cate ori il repet ma gandesc ce inspirata a fost sa foloseasca aceasta combinatie. Pentru ca telina mi se pare o leguma fantastica, cu gustul puternic aromat pe care il are. Este o idee buna de mancare pentru aceasta perioada pentru ca telina este destul de ieftina in piata si eu am cumparat o punga de peste 1 kilogram doar cu 5 lei. Este un pic mai plictisitor pana le curatati si le taiati insa merita osteneala.

Iata reteta: se taie marunt 1 ceapa mare si se pune la calit in ulei de masline sau de floarea soarelui. Eu am adaugat putina apa dupa 5 minute, ca sa mai reduc efectul prajelii. Intre timp am taiat telinele (eu am folosi 6-7 telini medii dar pot fi si 2-3 mari) in cubulete de 1-1,5 cm si cand au fost gata le-am adaugat peste ceapa si le-am calit un pic. Apoi am am adaugat apa cam pana la 3/4 din nivelul amestecului. Am folosit wok-ul, pentru ca amestecul era destul de voluminos si intr-o tigaie traditionala mi-ar fi fost mai greu sa manevrez compozitia. Apoi am adaugat o pasta de ardei capia facuta de mama si pasta de rosii preparata de mine, cat sa prinda culoare si gust tot amestecul. Puteti folosi in loc de pasta de ardei 1-2 ardei capia sau grasi (rosii sau portocalii). Am pus capacul si am asteptat pana s-a patruns telina (am incercat cu furculita) si atunci am taiat 1 legatura de marar si 1 de patrunjel, le-am pus peste si am amestecat. Am pus totul intr-o tava si pe deasupra am turnat ulei de masline. 

Pentru ca ar fi fost bine de servit alaturi de o friptura de manzat si pentru aceasta ar fi trebuit sa ma imbrac sa ies in piata am hotarat ca voi asezona totul cu prosciutto crudo, din care aveam in frigider. Am taiat felii mai groase si le-am pus pe deasupra, le-am presat un pic ca sa intre in sos si sa nu se usuce prea tare si am pus totul la cuptorul fixat la 240 de grade pentru cca. 40 de minute. A iesit absolut delicios. In admiratia mea pentru telina as vrea sa incerc in curand si reteta chinezeasca vita cu telina. Insa mai intai trebuie sa ma documentez.

Supa de legume, cu galuste

Primul fel pentru pranzul de astazi a fost o supa de legume, cu galuste. Este una dintre alesele lui Anton si vroiam sa fiu sigura ca va manca ceva din toata oferta. Deci am curatat 2 morcovi, 1 patrunjel (radacina), 1/2 telina, 1 ceapa, 1 cartof si le-am pus la fiert. Am dat focul tare si am pus capacul, deci s-au fiert foarte rapid. Intre timp am pus sare si putin piper, putin delikat si spre final ulei.

Intre timp, am batut 2 oua si in timp ce le amestecam am turnat grisul in ploaie pana cand consistenta a devenit cremoasa si a inceput sa se curete de pe farfurie. Am pus 1 strop de ulei de masline si un 1 minuscul varf de cutit de praf de copt (o gaselnita gasita de soacra mea intr-o revista si care are cumva avantajul ca evita ratarea galustelor - dupa parerea mea ratate sunt adica acelea tari ca piatra).
In alta cratita am pus apa la fiert si cand a fost gata am pus sare si am inceput sa iau din compozitia pentru galuste, cu o lingura pe care o treceam mai intai prin apa rece de la robinet. Focul l-am dat la mic-mediu si cand incepeau sa se ridice galustele deasupra apei le intorceam usor cu o lingura, sa se fiarba si pe partea cealalta, uniform.

Prefer sa le fac in alta cratita doar pentru a evita un dezastru - sa se dezintegreze galustele in oala cu supa si sa iasa un mare haos. Intre timp scot legumele din supa si le pun pe o farfurie. Pot fi puse direct in farfurie sau folosite ca garnitura la alta mancare. Si transfer galustele in oala cu supa, inchid focul si pun capacul. In acest fel ele se mai umfla si isi trag gustul din supa. Cand deveniti mai siguri puteti sari aceasta etapa si le puteti fierbe direct in supa.

Pizza Undercover

Am incercat ieri aceasta combinatie si mi s-a parut delicioasa. Asa ca astazi am repetat-o. Bineinteles ca mai sunt nenumarate variatiuni care pot fi facute pe aceasta tema in viitor.

Ideea mi-a venit de la trei vase mici termorezistente pe care le-am primit cadou si in care se pot face fie mici sufleuri ori deserturi. Ieri am facut o pizza foarte simpla si mi-a ramas ceva blat si am zis sa fac o schimbare. Asa ca am intins niste mici cercuri din aluat si le-am pus deasupra formelor, am turnat un pic de sos de rosii cu ulei de masline si busuioc (pe care l-am facut chiar eu si despre care nu am apucat sa va povestesc), am pus putina ceapa taiata subtire, apoi am pus cate 2 fileuri de ansoa in fiecare iar intr-unul sardine, o branza felii, iar sos de rosii, busuioc si cimbru si am inchis pachetelele. Apoi le-am pus cca 40 de minute la cuptor. Au fost foarte foarte bune! Ansoa poate face minuni - gustul si aroma puternica au puterea sa transforme mancarurile intr-un mod uimitor.

Astazi am facut varianta doar cu sardine si s-a confirmat - si aceasta este foarte buna. Inainte sa le pun la cuptor am mai adaugat cate o masline in varf (poate un pic prea mare - dar acestea erau disponibile in frigider :-) , putin ulei de masline si iarasi putin busuioc uscat. Bun, bun!

Cartofi cu sunca, ansoa si salvie_la cuptor

Nu stiam ce sa pregatesc astazi pentru pranz si am rasfoit una din cartile lui Jamie Oliver. Am gasit acesti cartofi care pot fi mancati si ca un fel de mancare alaturi de o salata dar si ca garnitura. Mi s-a parut amuzant sa-i pregatesc si m-am gandit ca trebuie sa fie si foarte gustosi. Si asa a si fost.

Se aleg cartofi mai mici si mai lunguieti si se face cate o gaura in ei cu dispozitivul cu care pregatiti merele pentru copt. Acolo se pune in fiecare cate o felie subtire sau bucatele de prociutto crudo, un file de ansoa, o felie subtire de usturoi, si 1 frunza de salvie. Pastrati dopurile de cartofi, mai scurtati-le si dupa ce ii umpleti pe toti acoperiti umplutura. Se stropesc cu ulei de masline si putina sare de mare. Se da la cuptor circa 1 ora, intepati-i cu furculita sa vedeti daca sunt copti.
Din pacate eu nu am avut frunze verzi de salvie ci doar uscata. Este o diferenta importanta insa cu toate acestea au iesit deliciosi. Fileul de ansoa da intr-adevar un gust deosebit. I-am servit cu un sos facut din cateva linguri de smantana mai slaba, amestecata cu ulei de masline si lamaie, sare si busuioc uscat. O sa mai revin la aceasta reteta pana voi fi pe deplin multumita de executie.

Quiche cu praz si sunca, acompaniat de o salata

Aveam chef de ceva bun si pe neasteptate m-am mobilizat si am pregatit un quiche cu praz si sunca (in mare acelasi de aici Quiche cu sunca si praz).


Mai intai am pregatit aluatul pentru blat: 300 g faina, 1/2 pachet de drojdie (de 25g), cca. 150 ml apa (merge foarte bine si cu lapte sau jumatate apa si jumatate lapte), 3 linguri de ulei, sare. Iese foarte bun si se coace absolut perfect. L-am lasat sa creasca pana am taiat sunca si prazul, apoi l-am intins si pus in tava unsa cu ulei si tapetata cu faina. Am intepat blatul cu furculita in mai multe locuri.


Pentru umplutura am pus 800 g praz, curatat si taiat pe lung in jumatate si apoi rondele, 180-200 g sunca de Praza, cca 70-100 g cascaval ras, 2 oua si 3 linguri de smantana.
Am calit prazul cu sunca si le-am pus un capac deasupra ca sa se inmoaie, apoi am stins focul si am ras pe deasupra cascavalul, am pus ouale si smantana si am amestecat si am turnat peste blat. Am indoit partile laterale (daca este cazul le taiati dupa marimea tavii). 
Uneori umplutura are mai multa zeama dupa ce se caleste si atunci o strecor, de aceasta data insa nu a fost nevoie. Am pus cascavalul, ouale si smantana in ultimul moment, am amestecat si le-am pus peste blat si direct la cuptor, am dat focul la 220 grade, pentru 1 ora. Coacerea este si in functie de fiecare cuptor. Al nostru este mare si uneori prefer sa dau focul mai tare ca sa se incalzeasca mai repede si sa mai pun sub ea o tava, ca sa nu se arda partea de dedesubt.


Combinatia cu salata a fost absolut delicioasa. Am pus frunze de salata verde, frunze de salata iceberg, am ras un morcov mediu si 2 catei de usturoi pe razatoarea mica si am pus si vreo10-15 stafide aurii. Sare, ulei de masline si aceto balsamico. Foarte, foarte bun!

Omleta taraneasca cu sunca si spanac

Recunosc ca in ultima vreme am tot pregatit mese rapide si nu m-am dedicat bucataritului prea mult. Ieri am cumparat spanac verde si m-am delectat cu o serie de salate in care am folosit frunzele de spanac iar astazi am ajuns acasa spre pranz si a trebuit sa injgheb ceva rapid. Bineinteles ca am vrut sa folosesc spanacul si am procedat dupa cum urmeaza: am taiat o ceapa mica, bucatele de sunca cruda si afumata, 1 ardei gras mititel si un snop de frunze spanac spalate si le-am pus pe foc in putin ulei de masline. Pe deasupra am ras putina telemea si am amestecat totul pana cand ingredientele s-au calit un pic, apoi am adaugat 2 oua batute, sare si piper. Rezultatul a fost o omleta absolut delicioasa. A mers foarte bine cu salata de rosii cu patrunjel, care i-a dat o nota mai vioaie. Fotografia de mai jos este mai putin convingatoare, adevarul este ca pana acum nu am reusit niciodata sa intorc o omleta de pe o parte pe alta fara sa dezintegrez. Poate in viitor :-)