vineri, 25 noiembrie 2011

Gem de mandarine


Un gem delicios si extrem de usor de facut. O prietena de-a noastra a vazut reteta la o emisiune culinara de la un post de televiziune italienesc si a incercat-o, apoi ne-a impartasit-o si noua. Nu am mai facut-o de vreo sase-sapte ani dar de curand mi s-a facut pofta sa o incerc din nou.

Ingrediente:
- 2 kg de mandarine
- 1 kg de zahar
- sucul de la 1 lamaie
- cuisoare, putin piper

Preparare: se spala mandarinele si se pun la fiert intr-o oala. Se fierb 20 de minute si se scurge apa. Apoi se taie fiecare mandarina in jumatate (in dreptul Ecuatorului :-) si se scot samburii, daca are. Cele cumparate de mine nu au avut nici un sambure. Apoi se dau printr-un robot de bucatarie pentru a se marunti. Se pun pe foc impreuna cu zaharul la foc mediu, si se amesteca constant ca sa nu se lipeasca de cratita. Spre final, cand mai scade, se pun cuisoarele si un stropt de piper (nu se va simti in final dar va da o tenta usor picanta) iar inainte de final sucul de lamaie. Se mai tine un pic pe foc pana vi se pare ca este legata (incercati consistenta separat, pe o farfurioara) si este gata. Eu am tinut-o pe foc aproape 1 ora. Are un gust dulce-amarui, extrem de placut.

duminică, 20 noiembrie 2011

Dovleac cu condimente, la cuptor

Am mancat pentru prima oara aceasta varianta de dovleac copt la niste prieteni din Zurich. Intr-o tavita unsa cu ulei de masline se pun feliile de dovleac spalate si taiate nu prea gros, se pune sare de mare, piper, se adauga diverse ierburi aromate (oregano, rozmarin, etc) si se stropeste totul cu ulei de masline. Se da la cuptor cca 1 ora, pana cand se coace dovleacul. Intre timp se mai intorc feliile, ca sa se rumeneasca si sa 'beneficieze' pe toate partile de uleiul aromat din tava. Se pot servi ca atare, alaturi de branza sau de o sunca uscata, afumata.

Paine de casa, cu faina integrala

Trebuie sa recunosc ca sunt innebunita dupa painea de casa. Desi incerc sa mananc cat mai putina paine, uneori nu pot sa nu ma bucur de o felie de paine buna, alaturi de zacusca sau alte bunatati. Am devenit pasionata de painea de casa acum vreo opt-noua ani, cand o amica mi-a povestit cum face paine si mi-a dat sa si gust. De-atunci am incercat diverse retete (simple si rapide).

Spre deosebire de Codruta de la http://codrudepaine.ro/ painile mele sunt facute la 'marea inspiratie'. Admir foarte mult precizia si dedicatia cu care se documenteaza, calculeaza si pregateste tot felul de painici, chifle si baghete delicioase (sunt sigura :-) recunosc insa ca nu am rabdarea sa pun si in aplicare sfaturile ei.


Painea de astazi am preparat-o astfel: 500 g faina integrala Sanovita, 250 g faina alba Grania (cu ambalajul verde), 1 plic de drojdie uscata (de obicei folosesc proaspata dar nu am avut in casa), 1 lingurita sare, 1 lingurita zahar, seminte de in, apa calda.

Am pus faina, drojdia uscata si semintele intr-un vas si le-am amestecat, am adaugat 1 lingurita de sare. Apoi am pus 1 lingurita de zahar intr-o cana si am amestecat cu apa calda (cca.400-500 ml). Am turnat intr-un 'caus' facut in faina si in acest timp am amestecat cu o lingura, pana s-a tranformat intr-un aluat. Nu las drojdia la dospit ci pur si simplu o inglobez in faina si pregatesc aluatul direct, am grija insa sa il las mai elastic. Inainte sa-l pun la crescut ma ung pe maini cu ulei (1-2 linguri) si 'netezesc' tot aluatul. Presar pe deasupra un pic de faina pentru ca imi place sa vad cum creste aluatul. Il pun la caldura si il las cca. 40-60 min. Apoi ung o forma (eu folosesc una de fonta, in care se coace foarte bine) cu ulei, transfer aluatul in forma si il pun la cuptor, unde las 1 ora, pana la 1 ora si 30 de minute la cca. 200-220 grade. Am un bat pentru frigarui cu care incerc sa vad daca s-a copt aluatul si in profunzime, daca iese curat atunci inseamna ca este copt.

Un secret important ar fi ca dupa ce scot painea de la cuptor, o pun pe un fund de lemn, o stropesc cu un pufaitor cu apa si o acopar cu un servet de bumbac, in acest fel coaja painii devine mai moale. De obicei o si pastrez intr-un stergar de panza si apoi o pun intr-o punga de plastic, pe care nu o inchid perfect, ca sa 'respire'. A iesit foarte gustoasa, bine coapta si satioasa!

Pastrav cu legume, la cuptor

Meniul nostru de week-end cuprinde destul de des si o reteta cu peste. Incerc insa sa nu ma repet, drept care astazi m-am gandit sa pregatesc pestele la abur si am folosit urmatoarea varianta.

L-am sarat, condimentat (condimente pentru peste si maghiran), am pus in interior felii de lamaie si suc de rosii si apoi l-am pus pe o hartie de copt, unsa in prealabil cu ulei. Am impachetat pestele in hartie si l-am pus pe tava cu gratar iar in tava am pus apa, ca sa se coaca in aburul degajat. La un moment dat l-am intors pe gratar si peste vreo 1 ora si 30 minute l-am scos de la cuptor. Am pus cuptorul la 220 de grade.

Pentru garnitura am folosit aceeasi reteta de saptamana trecuta: am pus 3 pungi de legume congelate (1 cu morcovi si mazare si 1 cu fasole galbena). Le-am calit impreuna cu 1 ceapa taiata marunt, am adaugat suc de rosii, sare, piper, marar si patrunjel taiat si le-am pus intr-o tava la cuptor (cca 40 de minute).
Pestele s-a facut perfect. Am dat pielita la o parte, am luat cu o paleta fileul de deasupra si l-am transferat pe un platou si am ornat cu felii de lamaie si alaturi am servit legumele. A iesit foarte gustos!

Supa crema de usturoi

Aceasta este una dintre cele mai bune supe creme. Desi suna periculos, aroma de usturoi nu este atat de puternica pe cat ati putea crede. Prima oara am incercat-o la Graz, acum doua veri, si mi s-a parut delicioasa. M-am documentat si am primit de la sora mea mai multe retete. Am incercat-o pe cea a unor prieteni de-ai ei si sunt foarte multumita. Este foarte simplu de facut si sigur o voi mai repeta.

Am folosit 7-8 catei de usturoi (in reteta scrie10 pana la 15, ceea ce mi se pare un pic prea mult), pe care i-am curatat si taiat rondele mai mari. Intr-o oala am pus ulei de masline si 3 linguri de faina si am amestecat la foc mic pana cand amestecul devine auriu si pastos. Am adaugat usturoiul si l-am lasat vreo doua minute sa se rumeneasca - in acest timp am amestecat. Am dat oala deoparte, am stins cu lapte rece (cca. 1 pahar) si am pasat amestecul. Am pus din nou oala pe foc si am adaugat zeama de supa (sau apa fiarta cu un cub de supa instant), cca. 1,5-2 l. Separat am fiert 2 cartofi medii si cand au fost aproape fierti i-am adaugat in supa. Am mai fiert aproximativ 10 minute si am inchis. In acest stadiu ar fi fost momentul in care se adauga smantana insa eu nu am avut asa ca a trebuit sa improvizez. Am adaugat 3 tringhiuri de branza topita "La vache qui rit" si am pasat din nou totul pana a devenit o crema fina. La sfarsit am adaugat patrunjel taiat.

A rezultat o supa crema absolut delicioasa, in special in combinatie cu crutoane.

duminică, 13 noiembrie 2011

Incercare de tarta Tatin

Am tot fost rugata sa pregatesc ceva dulce si pornind de la ingredientele pe care le aveam am zis sa incerc o tarta Tatin. Conceptul ei mi se pare foarte interesant, la mine deocamdata a fost prima incercare, care a iesit bunicica.

Am uns o tava de tarta cu unt si separat am pregatit zaharul ars (am folosit cca. 100 g zahar brun) si l-am turnat in tava. Am rotit tava ca sa se distribuie peste tot. Am curatat merele (vreo 6) si le-am taiat felii apoi am pus feliile cu putin zahar brun si scortisoara intr-o tigaie si le-am caramelizat. Le-am rasturnat in tava de tarta si le-am pus la cuptor pentru 15 minute (ele erau deja patrunse dupa calirea lor in tigaie). Intre timp am pregatit aluatul de tarta din 100 g unt, 1 ou, 20-30 ml apa calduta, un praf de sare, 2 lingurite de miere de albine (am vrut sa evit sa pun iarasi zahar) si cca. 200 g faina. L-am lasat vreo 15 minute la frigider (ar trebui vreo 30’ dar eu eram presata de ‘public’), apoi am intins foaia si am pus-o pe deasupra. Am pus totul la cuptor la 220 grade pentru 20 de minute.

A iesit foarte frumusel, mai ales ca am decorat foaia cu o litera ‘A’ , in cinstea lui Anton. A fost foarte incantat, chiar daca litera ‘a aterizat’ in final pe fundul platoului.



Stiuca si legume la cuptor

Saptamana trecuta am redescoperit carnea de stiuca, drept care in acest week-end am reeditat festinul, sub o alta forma. Ieri am cumparat 2 stiuci frumoase, le-am eviscerat (desi imi place pestele foarte mult as prefera sa sar aceasta etapa) si una dintre ele am taiat-o in mai multe bucati si am fiert-o in apa timp de vreo 10 minute (maxim 15 '). Apoi am scos bucatile pe o farfurie si cand s-au racit am scos pielita de pe fiecare si le-am pus intr-un vas de Jena. Mama mi-a spus ca daca pregatesti pestele rasol este bine sa nu-l cureti de solzi. In acest fel, dupa ce se fierbe se poate indeparta pielita foarte usor. In vasul de Jena am pus putin ulei de masline si bucatile fierte iar cand s-au racit le-am pus la frigider. Astazi le-am scos, am pus pe deasupra condimente pentru peste, maghiran, sare si piper, felii de lamaie si am turnat cca. 1 paharel de vin. Apoi am pus vreo 30-40 de minute la cuptor.

De garnitura s-a ocupat mama - aveam 2 pungi de legume congelate (1 cu legume asortate si 1 cu fasole verde). Le-a calit impreuna cu 1 ceapa taiata marunt, a adaugat suc de rosii si patrunjel taiat si le-a pus intr-o tava la cuptor (cca 40 de minute). Au mers foarte bine impreuna iar carnea de stiuca este foarte buna si usoara.

vineri, 11 noiembrie 2011

Briose cu iaurt

De ziua mea am primit de la prietena mea Cartea regala de bucate, scrisa de Principesa Margareta a Romaniei. Retetele adunate in carte sunt colectionate de la alti membri ai familiei regale iar multe au un parfum local, in functie de tarile de unde provin acestia sau de cele pe unde calatorit sau trait. Mi-a placut ca este scrisa simplu si candid precum si modul pozitiv in care principesa descrie toate 'capetele incoronate' care au contribuit cu retete pentru aceasta carte.

Eu am incercat Prajitura cu iaurt, care intr-adevar este foarte simpla de facut. Dat fiind ca nu aveam o tava care sa aiba fundul detasabil am pus pana la urma compozitia in forme de briose. Si am renuntat la glazura de ciocolata pentru ca nimeni din casa nu vroia briose cu glazura. Pentru Anton le-am pudrat cu zahar si au fost foarte apreciate.

In imaginea de mai jos pot fi citite ingredientele si modul de preparare. Pentru orice eventualitate le descriu mai jos, pe scurt.

Paharelul de la iaurt este folosit ca masura pentru toate ingredientele:
1 iaurt (de orice marca, natur sau cu fructe), 3 oua, 1 paharel cu ulei de floarea-soarelui, 2 paharele cu zahar tos, 3 paharele cu faina alba, 2 lingurite (1 pliculet) de praf de copt. Eu am mai pus lamaie rasa si stafide. Am pus compozitia in forma de briose si am lasat la cuptor cca 35 de minute la 180 grade. Sunt fine, pufoase si aromate. In viitor am sa incerc si cu glazura de ciocolata.




 

Sufleu de legume si branza

Un sufleu nepretentios, care poate fi servit si ca garnitura si ca o mancare usoara, de seara.
Se taie legumele (dovlecei, morcovi, ceapa, ardei gras, daca aveti merg foarte bine si ciuperci taiate feliute sau bucati mai mari). Le-am calit rapid in cateva linguri de ulei in wok si apoi am adaugat 1 cutie de 200 g de branza slaba, am ras cca. 100 g telemea mai sarata si am mai pus 3 oua. Sare si piper, am amestecat si am pus totul intr-un vas de Jena uns in prealabil cu putin unt. Am pus la cuptor la 200 grade pentru cca. 40 de minute. Sufleul va avea un gust fin iar mie mi-au placut in special morcovii, dulci si caramelizati de deasupra.




Pizza cu dovlecel

O noua incercare de pizza, care a iesit foarte bine.

Blatul l-am facut ca de obicei: cca. 30 g drojdie (un pic mai mult decat un cubulet mic), cca. 500 g faina, 250-300 ml (apa calduta). Drojdia se amesteca cu apa, cu 1 lingurita zahar, un varf de cutit de sare si 3 linguri de ulei. Se lasa la crescut pana se pregateste umplutura.

De aceasta data am pus in primul strat felii foarte subtiri de dovlecel, taiat pe diagonala (am folosit pentru taiere cutitul de branza). Si am mai completat cu ceapa, ardei gras, sunca taiata cubulete, masline presarate pe deasupra si cascaval ras. Bun!

 

duminică, 6 noiembrie 2011

Piscoturi cu stafide

Intr-un avant de duminica am inceput sa fac niste piscoturi. Au iesit foarte bine, aromate si nu foarte dulci. Sunt tocmai bune de servit la ceai sau cafea si sunt facute dintr-un aluat care devine mai fraged si bun dupa cateva zile.

Ingrediente:
1 cub de margarina (Rama)
1 cana de zahar
1 cana de lapte - in care 'stinge' 1 lingurita de amoniac pentru prajitur
4 oua
si faina cat incape - la aceasta reteta cca. 1 kg.

Eu am facut doar o jumatate de cantitate (altfel dureaza destul de mult pana se coace intreaga cantitate) - 1/2 de cub de margarina Rama, 1/2 cana de zahar, 1/2 cana de lapte in care am 'stins' un pliculet (1 lingurita) cu amoniac alimentar, 2 oua, si cca. 500 g faina. Am completat cu diferite condimente (ca pentru turta dulce): scortisoara, cuisoare, cardamom, ienibahar si stafide. Am lasat aluatul la frigider pentru jumatate de ora, apoi am intins foile si le-am decupat in diferite forme.




Mancare de varza cu carne de porc

Ieri am gatit pentru prima oara varza cu carne. Este una dintre mancarurile preferate de Anton si pe care mama le face foaaaaarte gustoase. Este destul de usor de facut, daca depasesti etapa cu taiatul verzei. Eu am fost ajutata la acest capitol de socrul meu, care taie de obicei varza pe o razatoare (Borner). Am cumparat o varza imensa, din care a mai ramas un sfert, asta dupa ce umpluse cu varza tocata vreo doua castroane.

Se toaca varza si apoi se opareste intr-o cratita, apoi se strecoara. Separat se caleste/frige carnea pe ambele parti (se pune foarte putin ulei). Se scoate si se pune pe o farfurie. Intr-o cratita se pune ulei, un strat de varza, deasupra se aseaza bucatile de carne care apoi se acopera cu restul de varza. Condimentele cele mai potrivite sunt cimbrul si 1 legatura de leustean, spalate si puse deasupra. Se pune varza la fiert, se adauga ulei (nu fiti foarte 'zgarciti' cu uleiul, la varza conteaza, contribuie la gustul savuros), sare si piper. Se tine pe foc cca. 30 minute. Pe la mijlocul acestui interval se adauga bulionul sau pasta de rosii (in functie de cat este de concentrat/a) si (eventual) putin bors, pentru acreala. Se pune la cuptor si se tine aproximativ o ora.
A iesit foarte buna si dupa cum stiti varza si sarmalele devin si mai bune a doua-treia zi. Asa s-a intamplat si cu mancarea mea de varza, care astazi era si mai gustoasa. Am servit-o cu mamaliguta si nu ma mai puteam opri :-)


 





joi, 3 noiembrie 2011

Clatitele Printesei Leia

Pentru ca avem un copil alintat si rasfatat, care nu a vrut sa incerce prajitura pe care am facut-o astazi dimineata (nu stiu din ce motiv dar banuiesc ca numele ingredientului presarat pe deasupra a avut un rol hotarator :-) spre seara, cand am revenit acasa, a trebuit sa mai 'injgheb' un desert minimal.
Nu am putut sa-l refuz - toata ziua fuseseram plecati iar el facuse doua desene minunate, cu personaje din Star Wars.
Am atasat mai sus unul dintre desene, unde in partea dreapta a navetei o puteti recunoaste (dupa coafura) pe printesa Leia. De asemenea, puteti vedea sabiile Jedi, care ii flancheaza numele :-) Pentru cei care nu o cunosc pe printesa, pun mai jos o imagine cu ea.
In concluzie, ca o dedicatie, am pregatit cateva clatite cu numele ei. Pentru ca si aici Anton are preferinte mai neobisnuite (nu ii plac clatitele umplute cu dulceata, nutella, miere, etc) atunci am preferat sa fac compozitia mai aromata si sa le pudrez cu zahar. Am folosit: 1 ou, 100-150 ml lapte, un praf de sare, 1/3 de fiola de esenta de vanilie, coaja rasa de la 1 portocala si am completat cu faina pana cand am obtinut consistenta dorita (ca o smantana). Apoi le-am rumenit in tigaie pe ambele parti, le-am pus in farfurie si le-a pudrat cu zahar, le-am pliat in doua si am mai dat pe deasupra o 'boare' de zahar pudra. Succes total!

Prajitura bunicii - varianta 2

Astazi dimineata m-am sculat devreme sa fac o prajitura rapida. Am pregatit tot prajitura bunicii (ingredientele sunt aceleasi), dar m-am hotarat sa fac o schimbare - nu am mai pus cacao la sfarsit. De aceasta data am pus in tava tot amestecul dupa ce taiasem vreo 50 de grame de rahat in bucatele mici si le amestecasem in compozitie. Spre finalul coacerii, am mai presarat mai multe bucatele si pe deasupra, pentru ornament. A iesit o prajitura minunata, cu un gust specific checurilor si prajiturilor nordice - tipul de prajituri cu fructe confiate. Daca aveti fructe confiate, de orice tip, se potrivesc fantastic. Punctele tari ale prajiturii sunt aroma de vanilie si coaja de portocala rasa, care ii dau un parfum foarte apetisant.