Trebuie sa recunosc ca sunt innebunita dupa painea de casa. Desi incerc sa mananc cat mai putina paine, uneori nu pot sa nu ma bucur de o felie de paine buna, alaturi de zacusca sau alte bunatati. Am devenit pasionata de painea de casa acum vreo opt-noua ani, cand o
amica mi-a povestit cum face paine si mi-a dat sa si gust. De-atunci am
incercat diverse retete (simple si rapide).
Spre deosebire de Codruta de la http://codrudepaine.ro/ painile mele sunt facute la 'marea inspiratie'. Admir foarte mult precizia si dedicatia cu care se documenteaza, calculeaza si pregateste tot felul de painici, chifle si baghete delicioase (sunt sigura :-) recunosc insa ca nu am rabdarea sa pun si in aplicare sfaturile ei.
Painea de astazi am preparat-o astfel: 500 g faina integrala Sanovita, 250 g faina alba Grania (cu ambalajul verde), 1 plic de drojdie uscata (de obicei folosesc proaspata dar nu am avut in casa), 1 lingurita sare, 1 lingurita zahar, seminte de in, apa calda.
Am pus faina, drojdia uscata si semintele intr-un vas si le-am amestecat, am adaugat 1 lingurita de sare. Apoi am pus 1 lingurita de zahar intr-o cana si am amestecat cu apa calda (cca.400-500 ml). Am turnat intr-un 'caus' facut in faina si in acest timp am amestecat cu o lingura, pana s-a tranformat intr-un aluat. Nu las drojdia la dospit ci pur si simplu o inglobez in faina si pregatesc aluatul direct, am grija insa sa il las mai elastic. Inainte sa-l pun la crescut ma ung pe maini cu ulei (1-2 linguri) si 'netezesc' tot aluatul. Presar pe deasupra un pic de faina pentru ca imi place sa vad cum creste aluatul. Il pun la caldura si il las cca. 40-60 min. Apoi ung o forma (eu folosesc una de fonta, in care se coace foarte bine) cu ulei, transfer aluatul in forma si il pun la cuptor, unde las 1 ora, pana la 1 ora si 30 de minute la cca. 200-220 grade. Am un bat pentru frigarui cu care incerc sa vad daca s-a copt aluatul si in profunzime, daca iese curat atunci inseamna ca este copt.
Un secret important ar fi ca dupa ce scot painea de la cuptor, o pun pe un fund de lemn, o stropesc cu un pufaitor cu apa si o acopar cu un servet de bumbac, in acest fel coaja painii devine mai moale. De obicei o si pastrez intr-un stergar de panza si apoi o pun intr-o punga de plastic, pe care nu o inchid perfect, ca sa 'respire'. A iesit foarte gustoasa, bine coapta si satioasa!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu