Sufleu de legume si branza

Un sufleu nepretentios, care poate fi servit si ca garnitura si ca o mancare usoara, de seara.
Se taie legumele (dovlecei, morcovi, ceapa, ardei gras, daca aveti merg foarte bine si ciuperci taiate feliute sau bucati mai mari). Le-am calit rapid in cateva linguri de ulei in wok si apoi am adaugat 1 cutie de 200 g de branza slaba, am ras cca. 100 g telemea mai sarata si am mai pus 3 oua. Sare si piper, am amestecat si am pus totul intr-un vas de Jena uns in prealabil cu putin unt. Am pus la cuptor la 200 grade pentru cca. 40 de minute. Sufleul va avea un gust fin iar mie mi-au placut in special morcovii, dulci si caramelizati de deasupra.

Pizza cu dovlecel

O noua incercare de pizza, care a iesit foarte bine.

Blatul l-am facut ca de obicei: cca. 30 g drojdie (un pic mai mult decat un cubulet mic), cca. 500 g faina, 250-300 ml (apa calduta). Drojdia se amesteca cu apa, cu 1 lingurita zahar, un varf de cutit de sare si 3 linguri de ulei. Se lasa la crescut pana se pregateste umplutura.

De aceasta data am pus in primul strat felii foarte subtiri de dovlecel, taiat pe diagonala (am folosit pentru taiere cutitul de branza). Si am mai completat cu ceapa, ardei gras, sunca taiata cubulete, masline presarate pe deasupra si cascaval ras. Bun!

 

Piscoturi cu stafide

Intr-un avant de duminica am inceput sa fac niste piscoturi. Au iesit foarte bine, aromate si nu foarte dulci. Sunt tocmai bune de servit la ceai sau cafea si sunt facute dintr-un aluat care devine mai fraged si bun dupa cateva zile.

Ingrediente:
1 cub de margarina (Rama)
1 cana de zahar
1 cana de lapte - in care 'stinge' 1 lingurita de amoniac pentru prajitur
4 oua
si faina cat incape - la aceasta reteta cca. 1 kg.

Eu am facut doar o jumatate de cantitate (altfel dureaza destul de mult pana se coace intreaga cantitate) - 1/2 de cub de margarina Rama, 1/2 cana de zahar, 1/2 cana de lapte in care am 'stins' un pliculet (1 lingurita) cu amoniac alimentar, 2 oua, si cca. 500 g faina. Am completat cu diferite condimente (ca pentru turta dulce): scortisoara, cuisoare, cardamom, ienibahar si stafide. Am lasat aluatul la frigider pentru jumatate de ora, apoi am intins foile si le-am decupat in diferite forme.

Mancare de varza cu carne de porc

Ieri am gatit pentru prima oara varza cu carne. Este una dintre mancarurile preferate de Anton si pe care mama le face foaaaaarte gustoase. Este destul de usor de facut, daca depasesti etapa cu taiatul verzei. Eu am fost ajutata la acest capitol de socrul meu, care taie de obicei varza pe o razatoare (Borner). Am cumparat o varza imensa, din care a mai ramas un sfert, asta dupa ce umpluse cu varza tocata vreo doua castroane.

Se toaca varza si apoi se opareste intr-o cratita, apoi se strecoara. Separat se caleste/frige carnea pe ambele parti (se pune foarte putin ulei). Se scoate si se pune pe o farfurie. Intr-o cratita se pune ulei, un strat de varza, deasupra se aseaza bucatile de carne care apoi se acopera cu restul de varza. Condimentele cele mai potrivite sunt cimbrul si 1 legatura de leustean, spalate si puse deasupra. Se pune varza la fiert, se adauga ulei (nu fiti foarte 'zgarciti' cu uleiul, la varza conteaza, contribuie la gustul savuros), sare si piper. Se tine pe foc cca. 30 minute. Pe la mijlocul acestui interval se adauga bulionul sau pasta de rosii (in functie de cat este de concentrat/a) si (eventual) putin bors, pentru acreala. Se pune la cuptor si se tine aproximativ o ora.
A iesit foarte buna si dupa cum stiti varza si sarmalele devin si mai bune a doua-treia zi. Asa s-a intamplat si cu mancarea mea de varza, care astazi era si mai gustoasa. Am servit-o cu mamaliguta si nu ma mai puteam opri :-)

 

Clatitele Printesei Leia

Pentru ca avem un copil alintat si rasfatat, care nu a vrut sa incerce prajitura pe care am facut-o astazi dimineata (nu stiu din ce motiv dar banuiesc ca numele ingredientului presarat pe deasupra a avut un rol hotarator :-) spre seara, cand am revenit acasa, a trebuit sa mai 'injgheb' un desert minimal.
Nu am putut sa-l refuz - toata ziua fuseseram plecati iar el facuse doua desene minunate, cu personaje din Star Wars.

Am atasat mai sus unul dintre desene, unde in partea dreapta a navetei o puteti recunoaste (dupa coafura) pe printesa Leia. De asemenea, puteti vedea sabiile Jedi, care ii flancheaza numele :-) Pentru cei care nu o cunosc pe printesa, pun mai jos o imagine cu ea.

In concluzie, ca o dedicatie, am pregatit cateva clatite cu numele ei. Pentru ca si aici Anton are preferinte mai neobisnuite (nu ii plac clatitele umplute cu dulceata, nutella, miere, etc) atunci am preferat sa fac compozitia mai aromata si sa le pudrez cu zahar. Am folosit: 1 ou, 100-150 ml lapte, un praf de sare, 1/3 de fiola de esenta de vanilie, coaja rasa de la 1 portocala si am completat cu faina pana cand am obtinut consistenta dorita (ca o smantana). Apoi le-am rumenit in tigaie pe ambele parti, le-am pus in farfurie si le-a pudrat cu zahar, le-am pliat in doua si am mai dat pe deasupra o 'boare' de zahar pudra. Succes total!

Prajitura bunicii - varianta 2

Astazi dimineata m-am sculat devreme sa fac o prajitura rapida. Am pregatit tot prajitura bunicii (ingredientele sunt aceleasi), dar m-am hotarat sa fac o schimbare - nu am mai pus cacao la sfarsit. De aceasta data am pus in tava tot amestecul dupa ce taiasem vreo 50 de grame de rahat in bucatele mici si le amestecasem in compozitie. Spre finalul coacerii, am mai presarat mai multe bucatele si pe deasupra, pentru ornament. A iesit o prajitura minunata, cu un gust specific checurilor si prajiturilor nordice - tipul de prajituri cu fructe confiate. Daca aveti fructe confiate, de orice tip, se potrivesc fantastic. Punctele tari ale prajiturii sunt aroma de vanilie si coaja de portocala rasa, care ii dau un parfum foarte apetisant.

Prajitura bunicii

Aceasta este o reteta foarte usoara, gasita pe un site italienesc (acolo se numea Dolce nuvoletta) si care seamana aproape perfect cu o prajitura pe care o facea bunica mea (respectiv Mamaia - cum le spunem bunicelor in Regat). Mamaia o facea sub toate formele posibile - era retea de baza la noi acasa: vara se puneau fructe pe deasupra, iarna visine din visinata, putea fi coapta in tava sau in forma de chec, se puteau adauga stafide sau nuci, etc. Este foarte usor de facut si destul de economica. In plus nu are multe oua si m-am hotarat sa o fac astazi, pentru ca Anton tot cerea ceva dulce vroiam sa-i fac ceva cu un risc cat mai mic sa-i recidiveze problemele digestive de saptamana trecuta.


Ingrediente:
250 g faina
150 g zahar
2 oua
1/2 de pahar de ulei (eu am pus 1 cescuta mica de cafea)
1 pahar de lapte
coaja de la 1 portocala
1/2 de fiola de vanilie sau 1-2 pliculete de zahar vanilat
1 pic de sare
1 pachet de praf de copt
1-2 lingurite de cacao
zahar pudra pentru ornat

Se freaca zaharul cu uleiul cu o lingura de lemn, apoi se adauga ouale, sarea, vanilia si coaja rasa de portocala. Se amesteca in continuare, apoi se adauga laptele, in care se 'stinge' praful de copt. La sfarsit se adauga faina. Daca simtiti ca este nevoie mai puteti completa cu putina faina. Consistenta trebuie sa fie ca si la chec - ca o smantana mai groasa si sa fie fina, fara cocoloase. Se unge o tava cu ulei si se tapeteaza cu faina apoi se toarna 2/3 din acest amestec. In restul se pun 1-2 lingurite de cacao si se amesteca bine apoi se toarna pe deasupra sub forma unei picturi gestuale :-)) Se pune la cuptor cca. 40 de minute la 180 de grade. Se incearca cu o scobitoare daca este coapta (trebuie sa nu iasa din aluat curata).

O recomand cu caldura - a iesit foarte buna (coaja de portocala ii da o aroma minunata), nu s-a lipit absolut deloc de tava iar cand am pus-o pe platou arata aproape ca o plapumioara moale si pufoasa. Din pacate pana sa ma grabesc sa iau aparatul de fotografiat deja disparusera cateva bucatele din ea. Anton nu a vrut sa o pudrez cu zahar, deci am lasat-o simpla. Se face si foarte repede, deci aveti multe motive ca s-o incercati.