joi, 4 august 2011

Pastrav cu mamaliguta provençale

Prima oara am mancat acest fel de mancare la un restaurant din Bucuresti si mi s-a parut foarte bun. Astazi este ziua sotului meu si pentru ca lui ii place pestele foarte mult era de la sine inteles ca vom pregati ceva in acest sens. Asa ca am facut varianta mea de pastrav cu mamaliguta provençale, care a fost foarte apreciata si laudata. Astazi pot lasa modestia la o parte si spune ca totul mi-a reusit foarte bine si sunt incantata ca am ales sa pregatesc aceasta combinatie - este un fel de mancare usor, cu gust simplu si savuros.

Pentru asta am cumparat sase pastravi (noi avem familie mare dar merg si mai putini) de dimensiune medie. I-am spalat si sters cu servet de hartie.
Apoi, i-am dat prin malai si am i-am pus in tigaie, cu un strop de ulei de masline si le-am pus si un capac, ca sa se patrunda mai bine. Intentia era ii fac ca pe gratar. Insa gratarul pe carbuni are putere mai mare decat tigaia mea pe ochiul de la aragaz, asa ca s-au facut destul de repede la exterior, insa la mijloc nu erau foarte bine patrunsi. Sarbatoritului nostru ii place pestele mai crocant un pic, deci nu se putea ca tocmai de ziua lui sa manance ceva aproape crud. Asa ca am improvizat rapid si am luat o tava in care am pus putina hartie de copt, apoi am desprins cu o spatula si mult mestesug (de fapt foarte usor :-) fileurile de peste si le-am pus cu fata in jos pe hartia de copt. Ideea era sa le mai las un pic la cuptor, ca sa se patrunda bine si partea mai putin facuta iar crusta de malai sa ramana crocanta. Deasupra le-am pus cate o felie de lamaie si am stropit foarte putin cu ulei de masline totul. Au mai stat la cuptor fix 15 minute la 200 grade si au iesit perfect. Separarea pastravilor in fileuri a eliminat coloana vertebrala si au fost mai frumos de servit si mai usor de mancat. Am mai pregatit si o cantitate mica de mujdei de usturoi, in cazul in care doreste cineva. A fost mai mult decat binevenit si s-a terminat rapid, de unde am tras concluzia ca am avut o idee buna.
In ceea ce priveste garnitura, mamaliguta provençale este o alegere foarte aromata si inedita. Intai am calit foarte putin vreo 4-5 catei de usturoi in putin ulei de masline (merg cat de multi - pot fi chiar 7-8), apoi am adaugat rosii date pe razatoarea mica (vreo 5 rosii mici, si aici merg mai multe) si cimbru uscat. Se lasa sa scada sosul. In acest timp se pregateste mamaliga in reteta traditionala si spre final se adauga sosul de rosii, se amesteca si se mai lasa un pic pe foc. Eu am mai adaugat si o lingurita de bulion dizolvat in putina apa, doar pentru culoare, sa fie un pic mai portocalie. Se rastoarna intr-o farfurie. La final am mai presarat deasupra putin cimbru, pentru decor si impresia artistica.

miercuri, 3 august 2011

Gazpacho

Ieri am pregatit Gazpacho - o supa tipic spaniola (mai precis din Andalusia). Caracteristic acestei supe este ca se pregateste fara fierbere - legumele se paseaza crude in blender - si se serveste foarte rece, dupa cateva ore. Am mai avut o tentativa acum mai multi ani si atunci am fost dezamagita, nu stiu daca gresisem undeva sau pur si simplu nu mi-a placut. Oricum, ieri mi-am achizitionat un mic robotel pentru taiat legume si am simtit nevoia sa il incerc.Mai intai l-am testat pe niste busuioc si cimbru pe care le pusesem la uscat. Le-am pus in tocator (separat) si le-am facut macinat si pus in sticlutele de condimente pe care le am.

Apoi, pentru supa m-am uitat rapid pe internet si prima reteta de gazpacho care mi-a iesit in motorul de cautare a fost aceasta: http://www.rondatoday.com/71/traditional-spanish-gazpacho-recipe

Drept care am taiat si tocat pe rand: 1 kg de rosii, 1 ardei gras, 1 castravete (cu tot cu coaja) 1 ceapa verde medie, 2 catei de usturoi, 3 linguri de ulei de masline extravirgin - eu am pus din cel aromat, 2 linguri de otet (din vin alb - eu asta aveam) - in reteta scrie 6, ceea ce mi se pare cam mult. Am pus la inmuiat putina paine si am stors-o bine cand am pus-o cu celelalte ingrediente in robot. Am pus mai putin de 250 g, cat scrie in reteta, poate jumatate. Si nu am pus apa deloc - in reteta de la linkul de mai sus scria ca se pune 1,5 l. Am mai adaugat sare si o lingurita buna de busuioc din cel maruntit de mine.

Am pus supa rezultata la frigider si am mancat-o peste vreo 3 ore, ornata cu castravete si ardei gras taiat marunt, frunzulite de busuioc si oregano si un pic de ulei de masline pe deasupra.

A fost foarte buna insa imi dau seama ca te poti juca mult cu aromele. De exemplu, la linkul de mai sus spune ca Jamie Oliver caramelizeaza usturoiul si ceapa, ceea ce cred ca ar da un gust interesant. Oricum, in aceasta seara voi servi inca o portie de supa la care voi adauga crutoane de paine frecata cu usturoi - ceea ce cred ca ar completa cumva aroma. Mi se pare ca branza sau crutoanele ar putea 'insoti' bine aceasta supa. As fi curioasa sa mananc aceasta supa asa cum se pregateste in Spania. Altfel, mi se pare o alegere foarte buna pentru zilele de vara si un adevarat 'bulgare de sanatate'.

luni, 1 august 2011

Varatec

Ne-am intors astazi de la Varatec. A fost o saptamana exact cum ne doream – cu multa odihna, aer curat, mancare foarte buna si sanatoasa, natura, oameni placuti, si lista ar putea continua...

Postez cateva imagini cu locul unde am stat si curtea nemaipomenita, plina de flori. Uitasem ce frumos este acolo si acum ne-am promis ca vom merge in fiecare an. Maicutele sunt foarte amabile si discrete, nu simti nici o clipa vreo presiune din partea lor sa te porti in vreun fel sau altul. Fiecare vine acolo din motive diferite: unii vin sa se roage si merg in fiecare zi la slujba, altii vin pur si simplu sa se odihneasca si sa se bucure de natura si acesta era si cazul nostru.

Fata de 2003 acum existau si vreo 4-5 cocosi mari, 3 curcani si mai multe gaini, asa ca baietelul nostru a avut ce face in fiecare zi – sa hraneasca pasarile – iar noaptea se gandea ce sa le mai dea de mancare in ziua urmatoare.

Cat despre mancare, nu pot decat sa spun ca am fost rasfatati cu mancaruri foarte simple dar nemaipomenit de gustoase. Si nu este doar o impresie exaltata ci o realitate, pentru ca totul era proaspat cules din gradina, spalat si pus in mancare. Trebuia un ou pentru mancare, repede mergeau la gaini si gaseau un ou pe care il foloseau. Iar Anton facuse o pasiune ca dimineata sa manance ou fiert moale (si ouale erau mai micute dar foarte gustoase), a vrut si lapte (procurat tot din sat) – ceea ce acasa nu vrea niciodata, spre disperarea mea, si a mancat din fiecare mancare cu mare pofta. Dupa cateva zile de stat la Varatec avea in sfarsit obrajii rumeni.

Iar pentru noi, a fost o saptamana minunata. Am simtit ca ne-am odihnit, ne-am plimbat pe dealurile si in padurile din jur, ne-am bucurat de aceste zile in liniste. O sa revin in zilele urmatoare cu povesti mai detaliate.

O parte din bunatatile pe care le-am incercat: mancarica de cartofi
mancarica de fasole pastai
mamaliguta cu branza si smantana
salata de vinete cu ardei copti
ardei umpluti - de post
spuma de zmeura
si o painicica simpla si minunata
Legume, fructe si condimente din gradina

duminică, 24 iulie 2011

Fettuccine toscane cu dovlecei carbonara

Am avut o saptamana foarte grea, mult de lucru si am asteptat sa vina vacanta. Luni plecam la Varatec si sper sa regasim macar o parte din atmosfera linistita si serena din 2003. Vom sta ca si atunci in gazda la maicile din sat. Cele mai multe curti si case sunt minunate, cu flori de toate culorile, verdeata si multa liniste.
O sa si mancam acolo, tin minte niste chiftelute de bureti si niste borsuri delicioase. Atunci am nimerit in postul de dinainte de Sf. Maria. Mai pregatesc maicile tot felul de dulceturi si bunatati si astept sa le incercam. In apropiere sunt niste dealuri si o padure (cel putin sper ca mai sunt) pe unde te poti plimba in liniste. 
O sa fotografiez bunatatile simple pe care le voi savura in vacanta si o sa va povestesc despre ele cand revin, dupa 1 august.

Zilele acestea am fost nevoita sa pregatesc numai mancaruri rapide. Am avut o multime de lucruri de finalizat inainte de plecare si mai avem inca de facut bagajele. Drept care la pranz am pregatit o reteta rapida de paste, care era pe cutia de Barilla - Fettucine Toscane.

Reteta este foarte usoara:
- 250 g Barilla Fettucine Toscane (eu de obicei adaptez la pastele pe care le am, dar este adevarat ca acest tip de paste se potriveste foarte bine cu sosul)
- 250 g zucchini sau dovlecei (eu doar dovlecei am gasit in apropiere)
- 3 galbenusuri
- 1 borcanas de smantana (cca. 100 g)
- 30 g branza Pecorino (eu am pus parmezan)
- 2 linguri de ulei de masline
- sare si piper.

Se fierb pastele al dente, in cazul de fata  le-am fiert 6 minute. Separat se pune uleiul de masline in tigaie si cand se incinge se calesc dovleceii taiati pe lungime (cca.3 minute), se adauga sare si piper. Am pus si 1 catel mic de usturoi taiat mic. Galbenusurile se bat intr-un bol, se amesteca cu smantana si parmezanul si se adauga apoi peste dovlecei, dupa ce in prealabil ati dat focul la minim. Amestecati timp de 1 minut si apoi adaugati pastele strecurate si amestecati totul. Eu am adaugat la final frunze proaspete de busuioc si putin Ulei de masline aromat.
Le recomand cu caldura. Se fac usor si sunt foarte gustoase!

sâmbătă, 23 iulie 2011

Peste in crusta de sare cu garnitura de legume

 
Astazi nu am inovat ci doar am repetat un meniu simplu. L-am descris si aici Meniu de sarbatoare.
Diferenta este ca la garnitura am pregatit alte tipuri de legume. Am combinat legume de diferite tipuri (din acelea congelate). Am taiat 1 ceapa si jumatate, 1 ardei gras, 1 punga de legume cu morcovi mici, mazare, pastai verzi si conopida, cateva bucati mai mari de broccoli si o cantitate destul de serioasa de boabe de mazare. Le-am calit un pic, apoi le-am amestecat cu 1 lingura de branza de vaci, am ras peste 1 bucata de cca 250 de g de telemea si am mai pus 3 oua batute, am amestecat si turnat totul intr-un vas Jena uns cu unt. Le-am tinut la cuptor cam 1 ora si jumatate, parca nu se mai faceau. Este drept ca am avut in acelasi timp si pestele si le tot roteam, una sus, alta jos.

Garnitura este o varianta destul de grabita a celei descrise la linkul de mai sus. Pot spune ca prima varianta este mai fina dar cea de astazi necesita mai putin timp de pregatire inainte de cuptor, este pentru zilele in care nu apucati sa gatiti in liniste.
Astazi parca si cuptorul a mers mai lent si la noi in casa toata lumea tipa de foame. Drept care am dat focul mai tare si le-am fortat destul de mult sa se faca. Totul a iesit foarte bun si a fost apreciat prin liniste deplina (toata lumea manca).
Am reusit sa fotografiez etapele pentru pestele in crusta de sare, deci daca va tenteaza va invit sa incercati. Prefer aceasta varianta retetelor traditionale si am o mare voluptate sa il decojesc apoi si sa-l transfer pe alt platou.
 
 
 
       

luni, 18 iulie 2011

Supa de rosii

Supa de rosii, cand este bine facuta, mi se pare una dintre cele mai bune si vitaminizante. Aveam cam 1 kg si jumatate de rosii dintr-un soi care nu era foarte bun pentru salata. Asa ca le-am crestat, am pus apa fiarta peste ele si le-am lasat sa fiarba un pic, ca sa se inmoiae. Apoi le-am pasat manual (prin sita) pentru ca nu am un pasator care sa separe cojile si semintele. Am in plan sa-mi achizitionez unul. A mers destul de usor.
Separat am pus la fiert 2 morcovi, 1 radacina de patrunjel, jumatate de telina, 2 cartofi, 1 ceapa. Dupa o vreme am adaugat o mana de orez. Dupa ce s-au fiert le-am dat deoparte.

Peste rosiile pasate am pus legumele fierte si orezul iar zeama in care au fiert eu am adaugat-o aproape pe toata. Depinde cat de groasa vreti sa fie supa in final. Am lasat-o la foc mic si a mai fiert vreo 15 min, dupa care am adaugat patrunjelul taiat fin si cateva frunzulite de oregano (proaspete). Putin ulei de masline, sare si piper. Nu stiu daca este o reteta de supa de rosii traditionala insa a iesit foarte gustoasa si aromata, de la ierburi.

Ulei de masline aromat

Ceva ce nu am mai facut de multa vreme, foarte simplu de pregatit si care poate fi folosit in salate de tot felul sau chiar pe paine proaspata sau prajita.

Rozmarinul pe care l-am pus in ghiveci nu s-a prins si atunci am salvat ce se mai putea. Am taiat singurul fir supravietuitor, l-am spalat si sters cu un servetel si apoi l-am strecurat in sticla. Am mai pus 2 fire de cimbrisor, 3 catei de usturoi, 3 frunzulite de dafin si tot felul de condimente boabe - ienibahar, piper, mustar. Peste ele am turnat ulei de masline extravirgin. In cateva zile incepe sa prinda o aroma foarte placuta si in acelasi timp ofera si o placere estetica deosebita cand il pui pe masa.
Pe curand, A.